Diamantele se formeaza in milioane de ani, prin presiuni si la temperaturi extrem de ridicate aplicate asupra carbonului, adanc in inima pamantului, unde materia simpla este fortata sa devina invincibila. Intr-un mod similar, cu rabdare, perseverenta si prin lectii de viata uneori dure pentru un copil, unchiul Toni a slefuit in timp spiritul de luptator al lui Rafael Nadal.
"Dar Toni a fost dur cu mine, asta este adevarat. Mama isi aminteste cum la vremea aceea se intampla sa vin bocind de la antrenamente. Ea incerca mereu sa ma faca sa-i povestesc ce se intamplase, dar nu-i marturisisem niciodata. O singura data i-am spus - si asta a durut-o - ca Toni s-a obisnuit sa ma strige <<baietelu' lu' mamica>>, dar am implorat-o sa nu-i spuna nimic lui, deoarece asta ar fi inrautatit lucrurile.
Toni nu m-a slabit deloc. Incepand de la 7 ani, cand am intrat in competitii, a devenit si mai dur. Imi amintesc cum intr-o zi caniculara m-am dus la un meci fara sticla mea cu apa. O uitasem acasa. El ar fi putut sa-mi cumpere pur si simplu alta sticla. Dar nu a facut-o. <<In felul asta inveti ce-i responsabilitatea>> mi-a zis in schimb.
De ce nu m-am revoltat niciodata? pentru ca iubeam tenisul si l-am iubit din ce in ce mai mult odata ce am inceput sa castig; dar si din cauza ca eram un copil docil si obedient. Mama imi spunea ca eram prea usor manipulabil. Poate, insa cu siguranta nu as fi inghitit tratamentul pe care mi-l servea Toni daca nu as fi iubit sportul asta. In plus, il iubeam si pe unchiul meu, asa cum si astazi il iubesc, si, avand incredere in el, stiam ca facea doar ce stia ca-mi face bine cu adevarat.[...]
Asadar, relatia mea cu Toni era plina de amuzament si magie, chiar daca atmosfera de la antrenamente era severa si rece. Si am avut succes. Poate ca, daca nu m-ar fi tinut fara apa la meciul acela, daca nu si-ar fi aplicat asupra mea in special masurile cele mai dure pe cand eram in grupa de copii, daca nu as fi plans cat de mult am plans din cauza abuzurilor si nedreptatilor pe care le savarsea, astazi nu as fi jucatorul care sunt. El mi-a facut clar dintotdeauna conceptul de rezistenta. <<Rezista, tine piept la orice urmeaza sa vina, invata sa treci peste slabiciune si durere, impinge-te pana la limita limitelor, dar nu ceda niciodata. Daca nu inveti lucrul asta nu vei fi niciodata un sportiv de elita>> - asta este lectia pe care mi-a oferit-o Toni."
Pentru Toni Nadal tenisul a reprezentat o modalitate - uneori mai aspra, alteori mai indulgenta - de educare a nepotului sau. Sunt numeroase istorioare asemanatoare celei de mai sus despre care Toni vorbeste in diverse interviuri, care scot la suprafata dorinta de a dezvolta in Rafael o forta mentala si o rezilienta psihica extraordinare: "Pentru a construi un caracter puternic, care sa iti permita sa infrunti situatii dificile, ai nevoie de incercari grele. Toata viata mea am avut obsesia de a-mi pregati nepotul pentru ce este mai greu, deoarece stiam ca viitorul nu va fi unul usor. L-am pregatit ca sa accepte infrangerea, sa stie cum sa abordeze zilele proaste, si sa nu se lase afectat atunci cand da o minge afara."
Acum, cand Rafael Nadal se retrage din tenisul profesionist, impactul muncii asidue a unchiului Toni este mai clar ca niciodata. Pe langa palmaresul impresionant de 22 de Grand Slam-uri si superba academie de tenis construita in Manacor, locul sau natal, am dori sa mai amintim faptul ca Rafa este singurul jucator din elita mondiala (The Big 3) care nu a spart nici o racheta de tenis in intreaga sa cariera.
